Viața la oraș

Home / Uncategorized / Viața la oraș

E ora 2.29 si m-am apucat sa scriu. Am avut o strafulgerare ca trebuie sa fac chestia asta sau mor. N-a fost un imbold poetic (a se citi alb, sec, cu gheata…  ) ci sonor, avand muzicalitatea si dragalasenia unei alarme auto. Si mai am un motiv: intotdeauna mi-am dorit sa scriu “Viata la oras” in cinstea celui care a scris “Viata la tara”, adica Duiliu Zamfirescu. Prietene, intotdeauna mi-a fost mila de tine. Nu stiu ce parinti ai avut, dar sa-ti botezi copilul Duiliu trebuie sa fie ori dovada unui spirit de fronda pentru toti Gheorghii, Niculaii si Vasilii timpului, ori a pierderii vreunui pariu, ori s-a rupt preze din mat de oaie, ori…  si aici ma opresc, pentru ca “Viata la tara” a fost, totusi, o poveste frumoasa, desi urasc numele Olguta… Altfel, in enciclopedii, la numele Duiliu ar trebui sa scrie, dracului, in paranteza si pronuntia, ca la cuvintele englezesti…

Dar sa revin la binefacerile vietii la bloc. Probabil ca in fiecare parcare de resedinta exista un “Gogule, probleme, ma?” type of citizen, mandrul proprietar al vreunei rapciugi de masina – in general Opel Astra, Renault Clio sau alta ieftinaciune SH de prin 2001 – care e dotata nu cu pitbull, nu cu soacra pusa de veghe in portbagaj, ci cu ALARMA CU SENZOR DE PROXIMITATE!!! Aceasta mizerie de alarma incepe sa sune ori de cate ori vreo pisica nauca trece peste epava prietenului lui Gogu (masina, nu nevasta) sau vreun cuplu de intarziati isi incepe preludiul cu curul pe SH-ul amarat al ipochimenului…

Ca sa intelegeti intregul tablou al suferintei mele, pe la 12 noaptea m-am intors de la fotbal oarecum sontorog, dupa ce mi-am infipt amaratul de genunchi stang in mantinela de lemn a terenului de joc. Normal, fiecare intoarcere de pe o parte pe alta in pat o faceam, ati ghicit, in rotula stanga ceea ce-mi provoca o executie defectuoasa si doar pana la jumatate o respectivului procedeu… Dupa cateva semi-intoarceri de genul asta, am renuntat la idee si mi-am zis “asa te-ai asezat, asa sa adormi, daca esti bou si n-ai vazut ca iarba e uda!”  )

Dupa care a inceput distraactiiiaaaa… Adica alarma saraciei de masina. Cum se-ntampla cand se-ntampla, prietenul lui Gogu sta la mama dracului fata de locul unde si-a parcat junghiul si n-aude ca ala se vaita că o pisica de 1,5 kg i-a calcat frumusetea de capota desenata de niste designeri de cosciuge de brad! Si dai, si urla!!!

Omule (ca e om, si el, si eu avem cate un vot…), you biblical idiot, vorba lui Jeremy Clarkson, junghiul tau pe patru roti patrate costa cat un LCD Sony de 102 cm diagonala, daca il rogi pe un hot sa ti-l fure iti cere sa-i platesti Taxi-ul ca sa vina pana aici si nici atunci nu ti-l fura, ca-l rad colegii, in Vitan, o oglinda de junghi costa cat un minut pe Vodafone, e urat ca porcul, polueaza mai rau ca Rosia Montana, sperie gravidele, nici cainii nu dorm sub el, are o juma’ de stea NCAP, are numarul B 69 SEX, e gri-sobolan, n-are casetofon, are patefon, are si CD da’ e agatat la oglinda ca sa pacalesti radarul, inauntru, intre pedale, creste un boschet… de ce mortii ma-sii iti trebuie ALARMA CU SENZOR DE PROXIMITATE???????

A, s-ar putea sa existe o explicatie. Bah, tu vrei s-o vinzi si te-ai gandit sa-i dublezi valoarea… Asta trebuie sa fie, ca doar nu ti-o fii frica ca ti-o fura. Gata, am dezlegat enigma. Ma intorc in pat. Adica ma duc inapoi in pat, nu ma intorc. N-am cum, va amintiti, sunt bou…

Comments(0)

Leave a Comment